Spuneţi-mi câteva lucruri generale despre dumneavoastră."Lucrez de șase ani ca ilustrator de carte pentru copii freelancer, am licență și master în arhitectură obținută la Universitatea Ion Mincu, iar abilitățile necesare pentru ilustrație și desen in general mi le-am dezvoltat autodidact de când mă știu. Locuiesc în București împreună cu soțul meu și o “tonă” de cărți."
Când v-aţi dat seama că vreţi să vă petreceţi viața desenând?
"Mereu am știut că vreau să îmi petrec viața desenând, dar am fost crescută într-un mediu care m-a învățat din primii ani de viață că așa ceva nu este posibil și că arta nu duce decât la foame și vicii. A trebuit să ajung pe picioarele mele ca să îmi asum decizia. M-am luptat și mă lupt în continuare cu preconcepțiile cu care am fost crescută de mică."
Cum v-aţi transformat visul în realitate?
"Aș zice că din exterior a fost destul de simplu: am hotărât că viața este prea scurtă să nu încerc, mi-am dat demisia din biroul de arhitectură în care lucram, mi-am pregătit un portofoliu pe care l-am trimis peste tot și în câteva luni deja semnam contracte și ilustram cărți. Pare simplu, “a leap of faith” cum spun engelzii, dar vine cu un tumul de anxietate și întrebări peste întrebări. Norocul meu este că am reușit să mă întrețin relativ repede făcând ceea ce-mi place și asta mi-a dat încredere să merg mai departe."
Unde vă găsiţi inspirația pentru povești și personaje noi?
"Inspirația vine de peste tot, de la ce văd pe stradă, în familie și ce citesc. O sursă constantă de inspirație este propria copilărie timpurie, în mare parte petrecută la bunici, sursă de unde se nasc și ilstrațiile cu țărănei și lumea lor de la sat. Inspirația vine foarte ușor când mintea este mereu în căutare de idei, dar drumul până la foaia de hârtie este deseori lung."
Vorbiți-ne despre procesul de ilustrare a unei cărți; cum treceţi de la o idee din capul dumneavoastră la o operă de artă terminată, vândută în librării?
"Ideea, dacă nu am scris chiar eu textul, nu prea vine direct din capul meu, ci caut să văd ce a vrut să zică autorul și să mă raportez potrivit la text, apoi calibrez totul pe formatul cărții și nevoile de tipar, nivelul de vârstă a copiilor cărora le este adresată, bugetul proiectului, specificațiile editorului/autoruluiu etc. Sunt multe lucruri care trebuiesc luate în considerare. Întotdeauna lucrez un draft complet al cărții cu ilustrațiile schițate, draft cu care pot intra în dialog cu editorii și, unde este cazul, autorii. Odată stabilită direcția de mers, mă ocup să finalizez ilustrațiile, proces care poate să ia și luni de zile în funcție de proiect. Când este gata, editura se ocupă de paginarea și așezarea textului, pregătirea machetei pentru print și distribuirea în librăriile online și fizice.
Când ideile chiar vin direct din capul meu, ele vin deja bine sedimentate, iar eu îmi pregătesc macheta cărții lucrând textul și ilustrația concomitent. Întotdeauna ascult observațiile editorilor înainte să trec la etapa de finalizare, care se aseamănă izbitor cu situația anterioară."
La ce proiect lucraţi în acest moment?
"Mereu lucrez la mai multe concomitent. Momentan încerc să public o carte pentru copii scrisă de mine, să îmi pregătesc un alt proiect personal pentru prezentat editurilor și am început faza de schiță pentru un titlu nou scris de o tânără scriitoare contemporană de la noi, dar detaliile sunt secrete momentan."
Care este visul dumneavoastră suprem?
"Sunt prea mare să mai am vise supreme. Cred că cea mai mare bucurie pentru mine ar fi să pot să-mi petrec restul vieții și să-mi câștig existența făcând ceea ce fac, pentru că dacă la început doar intuiția îmi spunea că este locul meu, acum sunt convinsă."
Mulţumesc din suflet ilustratoarei Doina Axenti pentru timpul pe care mi l-a acordat, răspunzând la întrebările mele. Mai jos vă las unele dintre cărţile ilustrate de dânsa:
